22/04/2025

Managementul de criza: Arta de a naviga prin furtuni organizationale

Managementul de criză reprezintă un ansamblu de strategii și tactici implementate de organizații pentru a face față situațiilor neașteptate care amenință să producă daune semnificative. În lumea actuală, caracterizată de interconectivitate și viteză mare de răspândire a informațiilor, capacitatea de a gestiona eficient crizele a devenit o competență esențială pentru orice organizație.

Ce înseamnă managementul de criză?

Managementul de criză presupune identificarea, evaluarea și abordarea situațiilor de urgență înainte ca acestea să se transforme în dezastre. Un plan eficient de management al crizelor include mai multe etape esențiale: prevenirea, pregătirea, răspunsul și recuperarea.

Prevenirea implică identificarea potențialelor riscuri și implementarea măsurilor pentru a le diminua. Pregătirea înseamnă elaborarea unui plan detaliat care să ghideze organizația în timpul unei crize. Răspunsul reprezintă acțiunile concrete întreprinse în timpul crizei, iar recuperarea se referă la eforturile de revenire la normalitate și de învățare din experiență.

Comunicarea – elementul vital

În centrul unui management eficient al crizelor se află comunicarea transparentă și promptă. Organizațiile trebuie să comunice rapid și clar cu toate părțile interesate: angajați, clienți, parteneri, media și publicul larg. Lipsa de transparență sau întârzierea în comunicare poate transforma o situație dificilă într-un dezastru reputațional.

Câteva exemple de management al crizelor

Johnson & Johnson și criza Tylenol (1982)

Un exemplu clasic de gestionare eficientă a unei crize este răspunsul companiei Johnson & Johnson la criza Tylenol din 1982. După ce șapte persoane au decedat în Chicago din cauza capsulelor de Tylenol (medicamentul era un analgezic foarte popular în SUA, produs de McNeil Consumer Products, o subsidiară a Johnson & Johnson), contaminate cu cianură, compania a reacționat cu promptitudine și transparență. J&J a retras imediat de pe piață toate produsele Tylenol din SUA (aproximativ 31 de milioane de flacoane, în valoare de 100 milioane de dolari), a oprit toate publicitatea și producția și a colaborat deschis cu autoritățile. Compania a introdus ulterior ambalaje inviolabile triple, devenind pionier în industrie în ceea ce privește siguranța consumatorilor. Deși inițial acțiunile companiei au scăzut dramatic, abordarea centrată pe siguranța consumatorilor a ajutat J&J să-și recâștige încrederea publicului. În doar câteva luni, Tylenol și-a recuperat mare parte din cota de piață, iar astăzi acest caz este predat în școlile de afaceri ca exemplu de management exemplar al crizelor.

Criza sanitară COVID-19 în Noua Zeelandă (2020)

Un exemplu recent de management eficient al crizelor, însă de această dată la nivel guvernamental, este reprezentat de răspunsul Noii Zeelande la pandemia COVID-19 în 2020. Sub conducerea prim-ministrului Jacinda Ardern, țara a implementat o strategie clară și decisivă.

Guvernul a comunicat transparent și frecvent cu populația, iar Ardern a susținut conferințe de presă zilnice în care a explicat situația și măsurile adoptate. Noua Zeelandă a implementat rapid un lockdown strict și a închis granițele, adoptând abordarea „go hard, go early” (acționează dur, acționează devreme).

Rezultatul? Noua Zeelandă a reușit să țină sub control pandemia în fazele inițiale, înregistrând un număr mult mai mic de cazuri și decese comparativ cu alte țări dezvoltate. Economia s-a redresat de asemenea mai rapid decât în multe alte state.

În concluzie, managementul de criză eficient nu presupune doar stingerea „incendiilor”, ci și prevenirea lor și învățarea din experiențe pentru a construi organizații mai reziliente. În lumea volatilă de astăzi, nu mai este o chestiune de „dacă” o criză va lovi, ci de „când” – iar pregătirea face diferența între supraviețuire și eșec.​​​​​​​​​​​​​​​​