07/07/2025

De ce unele branduri aleg „zero social media” si tot cresc exponential

În epoca în care prezența digitală pare să fie singura cale către succes, unele branduri prestigioase au ales un drum total opus. Într-o mișcare care pare să sfideze logica marketing-ului modern, aceste companii au renunțat complet la social media și, surprinzător, prosperă mai mult ca niciodată. Fenomenul pare să contrazică toate principiile marketing-ului digital contemporan. Într-o lume în care algoritmii dictează vizibilitatea, iar influencerii sunt noii regi ai vânzărilor, acestea branduri au ales să se facă invizibile pe platformele sociale. Rezultatul pare paradoxal: o creștere exponențială a vânzărilor și o dorință crescută din partea consumatorilor de a le descoperi și avea produsele lor.

Luxul absent: Când aristocrația brandurilor se retrage din arena digitală

Cel mai spectaculos exemplu al acestei strategii îndrăznețe este Bottega Veneta, casa de modă italiană care în ianuarie 2021 a șters complet toate conturile de social media. Decizia a fost cu atât mai șocantă cu cât brandul avea aproximativ 2,5 milioane de followeri pe Instagram. Departe de a fi un dezastru, această strategie s-a dovedit a fi o lovitură de geniu. Conform Lyst Index din primul trimestru al anului 2025, Bottega Veneta a ajuns pe locul 7 în topul celor mai căutate branduri globale (date valabile pentru prima Q1 2025)

În loc să sufoce consumatorii cu conținut zilnic, marca a creat o strategie de marketing alternativă focalizată pe experiențe tangibile, publicații fizice și chiar o aplicație proprietară. Această abordare a transformat fiecare apariție a brandului într-un eveniment special, mult mai memorabil decât un post obișnuit pe Instagram. Brandul a înțeles că, în timp ce majoritatea companiilor luptă pentru atenția fragmentată a consumatorilor pe social media, ele pot câștiga mai mult prin a se face rare și exclusive.

Deși Bottega Veneta este exemplul cel mai vizibil, nu este singura marca care a adoptat o strategie anti-social media. Patek Philippe, celebra casă de ceasuri elvețiană, menține o prezență minimă pe rețelele sociale, concentrându-se în schimb pe marketing-ul tradițional și experiența în magazinele fizice. Acest lucru nu i-a împiedicat să înregistreze creșteri consistente ale vânzărilor. Celine, sub conducerea lui Hedi Slimane, a redus considerabil activitatea pe social media, preferând să comunice prin intermediul magazinelor fizice şi al colaborărilor selective cu presa de specialitate.

Aceste branduri de lux au înțeles că adevărata exclusivitate nu poate fi replicată prin algoritmi sau campanii virale. Ea se construiește prin experiențe autentice, calitate excepțională și, uneori, prin curajul de a fi absenți acolo unde toți ceilalți sunt prezenți. Pentru clientela de lux, care preferă să trăiască experiențe autentice decât să consume conținut digital, un eveniment exclusiv sau o vizită la boutique au un impact mult mai puternic decât sute de postări pe Instagram.

FOMO și rebeliunea indie: Psihologia lipsei în era abundenței digitale

Această abordare se bazează pe unul dintre cele mai puternice instrumente psihologice din marketing: Fear of Missing Out (FOMO). Când ceva este greu de găsit sau inaccesibil, valoarea sa percepută crește dramatic. Principiul rarității funcționează pe o logică simplă: când ceva este greu de găsit, creierul nostru îl percepe automat ca fiind mai valoros. Brandurile care nu sunt omniprezente pe social media beneficiază de acest efect, transformând fiecare interacțiune cu marca într-un moment special.

Calitatea versus cantitatea devine astfel o filosofie de business. În loc să producă conținut zilnic de calitate variabilă, aceste branduri se concentrează pe câteva momente de comunicare de înaltă calitate, care rămân impregnate în memoria consumatorilor. Experiența devine mai importantă decât consumul, iar exclusivitatea se construiește prin absență, nu prin prezență.

Fenomenul nu se limitează la brandurile de lux. În sectorul independent, numeroase companii au adoptat strategii similare, înțelegând că pentru segmentul lor de clienți, autenticitatea și exclusivitatea sunt mult mai importante decât popularitatea pe Instagram. Brandurile indie de cafea, parfumuri artizanale sau chiar producători de vinuri mici preferă să își construiască reputația prin calitatea produselor și prin recomandările din gură în gură, mai degrabă decât prin campaniile agresive pe social media.

Aceste branduri înțeleg că clientul lor ideal nu caută să se asocieze cu ceva mainstream, ci dimpotrivă, să descopere și să susțină branduri „ascunse” și autentice. Pentru ei, a fi absent de pe social media nu este o dezavantaj, ci un semnal de autenticitate. Este o declarație că nu au nevoie de validarea algoritmilor pentru a-și demonstra valoarea, că produsul lor vorbește de la sine.

Totuși, această strategie nu este lipsită de riscuri și nu funcționează pentru oricine. Ea funcționează doar pentru brandurile care au deja o reputație solidă și o bază de clienți loiali. Pentru brandurile noi sau cele care caută să își extindă rapid audiența, renunțarea la social media poate fi sinucigașă. De asemenea, această abordare necesită investiții substanțiale în alte forme de marketing și comunicare. Bottega Veneta, de exemplu, a compensat absența de pe social media cu campanii print sofisticate, evenimente exclusive și colaborări strategice cu celebrități.

Succesul acestor branduri ne demonstrează că în marketing, mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine. Într-o lume suprasaturată cu conținut digital, absența poate fi paradoxal mai puternică decât prezența. Aceste companii au înțeles că în epoca în care toată lumea strigă pentru atenție, cel mai bun mod de a fi auzit este să șoptești. Pentru brandurile care se gândesc să adopte o strategie similară, lecția este clară: dacă ai produsul potrivit, clientela potrivită și curajul să fii diferit, uneori cel mai bun mod de a atrage atenția este să nu o cauți deloc.